0

Baby-friendly sau haos?

De cand au aparut albinutele in viata mea, totul s-a schimbat.

Nimic anormal in aceasta afirmatie, veti spune, insa uneori tot reuseste sa ma surprinda aceasta schimbare, cu diferite infatisari.

Peste tot pe unde citesc, toata lumea cu care vorbesc pare a avea un gand comun cand vine vorba de copii : „baby-friendly”(in traducere libera prietenos cu copiii, mai ales la spatiul de joaca oferit lor:). Tot si toate graviteaza in jurul acestei expresii imprumutate, al carui sens nu sunt sigura ca reusesc sa il ating.Asa ca incerc din rasputeri sa ma aliniez curentului, cu care by the way sunt in acord total, insa pe zi ce trece mi se pare o Fata Morgana desavarsita incercarea mea! Nu stiu alte mamici cum sunt si cum fac, daca le iese au ba, dar pentru mine baby-friendly este sinonim cu haos mai ales cand vine vorba despre curatenie:( Am inceput cu intelegere, tonalitate, empatie, dedicare timp , care pana aici au fost „in tema”.Cand insa am ajuns la dedicare spatiu din casa destinat lor, dezastru, am intrat in cadere libera de pe versantul expresiei!

Orice si oricum as face nu reusesc sa pun egal intre baby-friendly si ordine pentru locul copiilor.Poate fiindca de fapt tot locul din casa e al lor si mie imi e greu sa recunosc?! Cand e ordine la cuburi, e dezordine la plusuri, cand e curat la carti si constructii, e dezordine la raftul cu clapete muzicale si tot asa…Tind sa cred ca doar noaptea spatiul nostru e amenajat baby-friendly, pentru ca in rest domneste regele Haos si nu exista loc in care sa te poti aseza fara sa nimeresti in mijlocul unui dezmat pantagruelic!

Mamici dragi de gemeni sau nu, e doar la mine asa pentru ca sunt 2, sau baby-friendly chiar haos inseamna dar suna mai bine imbracat in straie insolite? index

0

Niciodata inainte de 12!

Pe principiul mami stinge lumina ultima, dupa ce verifica usi,geamuri, spala vase si sterilizeaza biberoane, da cu matura si cu mopul, strange jucariile si le dezinfecteaza, face un dus , inchina bebelusii si se roaga pentru ei, toate in aproximativ o ora, ca peste o alta jumatate de ora sa se trezeasca la „apelul foamei”, se bazeaza si cugetarea mea de astazi.

Daca nu demult mergeam la culcare tarziu, de placere, din cauza intarzierilor repetate din oras, sau din dorinta de a urmari ghemuita in pat 1, 2 sau 3 filme pana se crapa de ziua, acum merg la culcare cu bratele deschise si ochii deja inchisi, dar intotdeauna cu speranta ca asta-seara voi apuca mai multe ore legate de somn si nimeni nu va scanci peste noapte.

Evident lucru e ca momentan imi dau curaj singura, pentru ca in adancul sufletului stiu ca nu va fi posibil deocamdata asta, si poate chiar nici nu imi doresc cu adevarat sa fie asa!

Oricum ar fi, un lucru e cert : NICIODATA nu merg la culcare inainte de 12!E lege:)Nu reusesc oricat ma straduiesc!Sunt atatea de facut cat dorm gemeneii, incat nu pot adormi daca lucrurile nu se afla la locul lor, intr-o ordine fireasca, inventata de mine, stiuta doar de mine, respectata mai ales de mine!

Prefer sa zumzai de treaba noaptea, iar ziua sa mi-o petrec cu albinutele vesele, care cu siguranta apreciaza si se bucura sincer de prezenta mea, mai degraba decat de o vesnica ordine si curatenie in jurul lor.Vreau sa cred ca vom avea suficient timp sa facem impreuna ordine peste cativa ani:)

Pana atunci trag aer adanc in piept si pornesc motoarele pentru schimbul 3, avand grija pe unde pasesc sa nu trezesc intreagul stup calcand plusurile muzicale sau jucariile zornaitoare.

Si in fiecare noapte e la fel:)

obo

1

Un carusel de emotii!

Astazi am avut o zi fantastic de frumoasa!
Cu soare mult, flori multicolore, o gradina vie si frumoasa cu gaze trezite la viata si niste gemenei fericiti!
Plimbarile lungi ne-au alinat dorul de primavara si frumos!
Si ca totul sa fie tabloul unei zile perfecte, am si lacrimat de fericire, pentru ca GEMENICA MEA A MERS singurica catre mine, surazand si intinzand bratele bucuroasa!
Incerc sa redau in cuvinte, insa momentul a fost poate cel mai emotionant de la nastere incoace.
E clar ca toate clipele cu ei sunt emotionante, insa cel de astazi a depasit orice asteptare!
A pornit vesela pe cararea vietii, imbratisand cu drag si zambet inocent copilaria ce i se asterne la picioare…sublim sentiment!
Sunt sigura ca toate mamicile rememoreaza pline de entuziasm si emotie aceste clipe.
Sunt sigura ca minunile mele m-au ales sa le fiu mamica.
Sunt foarte sigura ca abia astept urmatorul astfel de moment si din partea gemenelului.
Sunt sigura ca toata viata mea va fi o dubla binecuvantare din partea lor, si asta nu poate decat sa ma innobileze!Clipa de clipa…

image

Posted from WordPress for Android

0

Unde oare?

-Unde-i luna de pe cer?
Se mira Nicu stingher.
-Si de ce a disparut
Cand soarele-a aparut?

-Si de ce stelele nu-s
La locul lor pe cer sus?
Oare ziua le alunga
Si nu pot sa mai ajunga?

-Unde-s norii cei pufosi
Albi si deliciosi?
Ce-au patit, de ce dispar
Ca s-apara iar?

-Toti au timpul lor copile
Si noaptea si zilele.
Dispar sa se odihneasca
Rost naturii sa croiasca!

Posted from WordPress for Android

0

Introspectii de mamica

Bine v-am regasit mamici gospodine, in Saptamana Mare a Sfintelor Pasti.
E lesne de inteles ca nu am mai avut timpul necesar a mai scrie, cu 2 bebei „umblatori”;)
Dar asta nu inseamna ca n-am simtit, n-am gandit, n-am grait..
In putinele momente de „ieseala” am contemplat, natura minunata, ce se revarsa ca o binecuvantare, peste toti si toate…si m-am simtit atat de norocoasa!
Da asta e cuvantul potrivit: norocoasa!Sa fiu, sa vad, sa simt, sa am cei mai frumosi gemenuti, cel mai bun sot, cea mai speciala familie.
De cate ori, in ultima luna, sau perioada mai indelungata de timp, ati reflectat la cat de multe lucruri si oameni frumosi v-a daruit viata?
Se zice ca primavara e anotimpul renasterii, cand totul recapata culoare si viata.
Eu as completa, afirmand ca este un anotimp atat de potrivit si pentru introspectie, pentru momente pretioase de a sta la taclale cu tine, de a contabiliza cate lucruri miraculoase ti-au colorat existenta in anul ce-a trecut.
Asadar zic, printre cadouri, oua, cozonaci si iepurasi, sa aducem curatenia de primavara si in suflete, sa alungam norii de ganduri sumbre!
Propun sa privim cu mult zambet si voie buna, catre primaverile frumoase ce vor veni sa ne incununeze cu miresme imbatatoare de flori multicolore si copii veseli!
Sa ne simtim norocoase!!
Suntem mamici si asta e de ajuns!In fiecare zi;)

image

Posted from WordPress for Android

0

2 IN 1.2 DE 1

In putinele momente de respiro, ma cuprinde nostalgia inceputurilor, chiar daca ele nu sunt traite de multa vreme.Retraiesc cu emotie maxima prima ecografie, vestea cea mare a sosirii gemenilor, tumultul si agonia incercate la inceput si extazul de dupa, cand i-am strans in brate si am simtit ca ne apartinem pentru totdeauna…

De multe ori imi pare a fi o poveste frumos croita , rupta din pasajul vreunui roman suprarealist.Dar apoi privirea ingandurata intalneste cele doua albinute si ma reintorc in realitate.

Realitatea noastra, cea din care facem parte, cea pe care am cladit-o cu drag si mai ales cu multa dragoste!

Sunt 2 exclam!2 IN 1 au fost, 2 DE 1 vor fi mereu!Iar pentru mine asta se traduce simplu : iubire dubla, emotie dubla, traire duplicata, dragoste multiplicata…

Atata puritate si inocenta laolalta nu se intalneste la tot pasul, de aceea in jurul lor imi doresc mereu sa fie armonie, zambet, buna dispozitie, sentimente curate, nepatate de tensiuni si orgolii nemasurate!

Asa ca incep degraba curatenia de primavara, alungand emotiile negative din jurul lor si dechizand larg ferestrele , pentru a face loc beatitudinii sa ne inconjoare, cu raze de soare jucause!

baloane_colorate-t2

0

Zâmbete de catifea…

Albinutele mele dragi cresc pe zi ce trece si descopăr la ei noi capacitați de a înțelege, de a se implica, de a se dezvolta, de a se bucura unul de prezenta celuilalt tot mai mult!Si cuantific tot prin zâmbet, cum altfel?Asa încât pot declara ca am cei mai veseli copii din lume!Doar sunt ai mei nu?😃

Rad cu gurițele lor dulci de dimineața, de cum deschid ochișorii către o noua zi de viața, pana seara când adorm tot cu zâmbetul pe buze.Rad când se văd, rad când se joaca, rad când vine ora de masa, rad când se oglindesc si mai ales rad când ma văd pe mine, de parca ar fi întâia data când ne întâlnim!Iar eu am fluturi in stomac la fiecare zâmbet de catifea oferit, mai ceva decât la primele întâlniri când totul in jur era un zbor de fluturi!

Traiesc in fiecare zi terapia prin ras, alături de ei, pentru ca e molipsitor de dulce!V-o recomand chiar!

E molipsitor de dulce sa rad cu ei, sa ne jucam împreuna, sa ii văd atât de veseli si sa știu ca sunt, incredibil, ai mei!

Ador copiii veseli, care aduc culoare si bucurie in jurul lor.Simt ca îmi vibrează sufletul iar la fiecare zâmbet devin una cu inocenta.

E minunat sa retrăiesti copilăria prin ochii lor.Asa-i ca nu ma puteți contrazice dragi mămici?

Este probabil cel mai frumos privilegiu pe care ni-l oferă viața zi de zi!

beans