0

Sa facem loc pe piedestal taticilor!

Da da ati citit bine!Nu e nici o gluma, nici vreo greseala de tipar:)

Stiu ca toata lumea vorbeste despre mamici (inclusiv eu), le lauda, le compatimeste, le ridica statui fictive si le multumeste pentru devotament, ceea ce e un lucru minunat, recunoasterea meritelor!

Dar haideti sa facem un gest de onoare, zic eu, si sa aprindem reflectoarele pe tatici, de data asta.Cat de des ne-am gandit la ei, de cand au aparut micile minuni pe lume?Sincer!

Daca noi ne framantam deseori, pentru ca nu stim cate scutece trebuie folosite pe zi, ori cate minute trebuie sa doarma bebe, desi suntem genetic structurate a fi mame, va imaginati tumultul din sufletul lor?Cata emotie la schimbarea unui scutec, pentru ca trebuie sa iasa perfect precum noua, care suntem in spate si supervizam totul cu cel mai critic ochi, la prepararea unui biberon cu lapte sau la baita de seara, cand totul trebuie sa fie asezat intr-o ordine biblica pentru ca ritualul imbaierii sa fie unul impecabil?!

Da, desi poate ridicam din sprancene a mirare parcurgand randurile, in definitiv stim cu toate ca asa e dragi mamici!Trebuie sa facem loc pe piedestalul nostru si taticilor!Sa le recunoastem valoarea, meritele, curajul mai ales in implicarea cresterii copilasilor nostri.

De buna seama a nu se uita ca fara ei, nu ne-am fi bucurat astazi de minunile din dotare!

Asa ca multumim dragi tatici pentru ca existati, pentru ca ne ajutati cu mainile tremurande, pentru ca ne suportati cand ajungem la limita rabdarii, pentru ca ne ascultati cand nu ne mai oprim cu orele din sporovait, dar mai ales pentru ca va iubiti familia neconditionat!

Personal ma inclin in primul rand in fata taticului meu, cel mai bun om de pe pamant, si apoi in fata sotului meu pentru lectia de vointa si dedicare ce ne-o ofera in fiecare zi.Multumesc de asemeni tuturor taticilor de gemeni, si nu numai, care se implica in amplul proces de crestere si ingrijire a bebelusilor.

Ba chiar le multumesc si celor ce nu s-au implicat pana acum, pentru ca daca citesc acest articol vor intelege ca nu suntem nici noi perfecte, deci de astazi vor avea mai mult curaj sa o faca.

Iar noi, supermamici, asa-i ca le vom sprijini initiativa si le vom lauda fiecare scutec fie pus el si gresit:)?

daddy

3

Mamele sunt eroine care nu se lauda cu superputerile lor…

Eeeee dragelor acest articol ne este dedicat in totalitate!

Da sa ne rupem un pic din cotidian si sa ne acordam un răgaz de 15 minute pe zi doar pentru noi.Ce spuneti?

Facem din asta o rezoluție pentru noul an?Eu votez pentru!

Deunazi mi-a picat in mâna un articol, care m-a dus cu gandul la cât de important este rolul nostru in viața copiilor din dotare😊.Cata responsabilitate apasă pe umerii noștri firavi, osteniți de atâta truda!Pentru ca trebuie sa recunoaștem, oricât de frumoase si suave sunt sentimentele ce le trăim alături de mititeii noștri, orice zi e o noua provocare…dubla!

Pe langa acareturile de zi cu zi, fără de care nu se poate(mâncare, curățenie, spălat, călcat, etccccc), avem de îngrijit, crescut si mai ales de oferit o educație aleasa copilașilor noștri, care nu știu cât de obosita e mami sau cata nevoie ar avea de o pauza după o zi contra-cronometru.

Si atunci afirm cu tărie ca noi mamele suntem eroine, care însă nu ne lăudam cu superputerile noastre si nici nu ne plângem, ba dimpotrivă renaștem din propria cenușă in fiecare zi, la ora exactă, mai ceva decât un orologiu!

Asa ca e necesar ca din când in când, in fiecare zi, sa răsuflam si pentru noi, ca sa avem puterea de a merge mai departe de acolo de unde am ramas.Da știu nimeni nu face treaba mai bine decât noi, nu avem încredere ca lucrurile se vor petrece in aceeași ordine si cu aceeași acuratețe dacă delegăm sarcini, însă credeți-ma e necesar!In definitiv totul se rezuma la mami, si dacă ea e fericita atunci întreaga familie este fericita!

Iar fericirea vine din lucruri mărunte, cum ar fi o mică pauza din când in când, pentru ca pana la urma si eroinele își reînnoiesc superputerile, nu-i asa?

 

supermami